©project 100 (Biserica Mânăstirii Horaiţa)


tarife proiectare: click here →
FEES: $$$
euro_banknotes

fall1a

►→home

***Table of Content united architects
* Table of Content all Sites

CHURCH IN NEAMŢ, ROMANIA

Biserica Mânăstirii Horaiţa

Mânăstirea Horaiţa din judeţul Neamţ este un loc în care te simţi mai aproape de Dumnezeu, un loc în care poţi afla linişte, pace, sfaturi duhovniceşti şi în care te poţi bucura de frumuseţea naturii. Situată într-o poiană, la 660 de m altitudine, înconjurată de Subcarpaţii Stânişoarei, departe de zgomotul lumii, mânăstirea are o arhitectură deosebită şi odoare de preţ. Biserica mare de la Horaita îţi atrage atenţia de la distanţă prin turlele ei deosebite. Părintele Grigorie Stoica, ghidul mânăstirii Horaita, te invită să admiri catapeteasma unicat şi pictura în stil neobizantin:
“Biserica este construită exclusiv din piatră. Numai bolţile sunt din cărămidă. Are 30 de metri lungime, 17 metri laţime, aproximativ 20 de metri înălţime. Are forma unei corăbii. Ştim că în construcţia bisericilor sunt două stiluri arhitectonice: stilul cruce cu trei abside sau semicercuri şi stilul corabie, cum este biserica noastră. Biserica are 8 turle.
Este un element unic în arhitectura moldovenească. Au fost facute 8 turle ca să exprime nonverbal veşnicia Bisericii, fiindcă cifra opt este simbolul veşniciei. În evoluţia arhitecturii moldoveneşti biserica mânăstirii Horaita este unică. Nu poate fi ataşată unui stil de arhitectură anume. Aici sunt prezente elemente din arhitectura romano-bizantină precum şi influenţe ruseşti prin numărul şi configuraţia acelor turle. La partea superioară a turlelor se află acel bulb de ceapă specific arhitecturii bisericilor ruseşti. Pictura bisericii a fost realizată recent. În anul 1993 a fost terminată. Mai bine de 120 de ani de la sfinţirea bisericii nu a existat pictura. Era o simplă ornamentaţie florală, cu excepţia Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel din pridvorul bisericii, pictaţi în 1865 şi în 1867. Pictura a fost realizată de pictorul Mihai Chiuaru din Bacău, în prezent profesor la Academia de Arte din Cluj Napoca, însoţit de ucenicii săi. Pictura, în stil neobizantin, în tehnica frescă, este pe un fond de culoare cărămizie, culoare care simbolizează căldura cu care Mântuitorul Dumnezeu ne primeşte pe toţi în casa Sa, pe cei care venim să-I mulţumim pentru ajutorul primit şi care-I cerem ajutorul în rezolvarea problemelor sau a nevoilor noastre. Vedeţi dvs. că siluetele sfinţilor sunt cam alungite. Nici asta n-a fost făcută întâmplător, ci pentru a ne ridica pe noi cu mintea de la cele pământeşti la cele cereşti iar unii dintre sfinţi, poate chiar majoritatea, ne privesc cam întristaţi. Pe chipul lor este exprimată neliniştea, îngrijorarea faţă de mântuirea noastră fiindcă ei, locuind în ceruri şi văzând pururea faţa lui Dumnezeu şi, dorindu-ne şi nouă acelaşi lucru, adică să ajungem şi noi acolo şi să trăim în comuniune veşnica de iubire cu Dumnezeu, se întristează pentru noi şi ne privesc aşa fiindcă, din păcate, cu faptele noastre, nu-i suntem recunoscători Bunului Dumnezeu pentru toate câte a făcut şi face pentru noi. În ceea ce priveşte catapeteasma mânăstirii, aceasta este unicat în lume, în primul rând datorită amvonului, locul de unde se citeşte Sfânta Evanghelie, situat în partea de răsărit şi deasupra Uşilor Împărăteşti. De obicei acest amvon se aşează în partea de nord. Aici este şi în est şi deasupra Uşilor Împărăteşti. O altă notă care îi oferă unicitate acestei catapetesme este dată de dispunerea a două registre şi anume registrul Sfinţilor Apostoli în şase medalioane având în centru icoana Deisis, acolo unde Mântuitorul Iisus Hristos stă pe tron iar Maica Domnului în dreapta şi Sfântul Ioan Botezatorul în stânga. Acest registru nu este aşezat orizontal cum se obisnuieşte ci semicircular. De asemenea se abate de la tipicul comun aşezarea registrului profeţilor vechi, în 14 medalioane intercalate în două vrejuri de viţă de vie ce se ridică de la extremităţile catapetesmei până deasupra amvonului. După cum se vede cea mai mare parte a suprafeţei catapetesmei este acoperită cu foiţă de aur. Catapeteasma a fost restaurată. Ea a fost lucrată cu puţin timp înainte de anul sfinţirii bisericii, adică 1867, după unele voci sau păreri, la Viena, capitala Austriei, după alte voci însă, de către unii meşteri sculptori în lemn din împrejurimi. În structura ei, după părerea unui specialist în domeniu, ar intra trei specii de lemn şi anume păr, tuia şi tei, în care ea a fost sculptată. Toate icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei, sunt conforme cu tradiţia ortodoxă numai că dispunerea unora se abate de la tipicul bisericesc. Aici în partea stângă avem odorul cel mai de preţ al acestei mânăstiri, Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, icoană din secolul al XVIII-lea care a stat şi în biserica de lemn a părintelui Irinarh de la 1812. Este cunoscută sub numele de “Aducătoarea ploii” sau “Izbavitoare de secetă” fiindcă niciodată nu s-a întâmplat ca această icoana să treacă printr-un sat sau comună afectată de seceta şi să nu plouă, ori în ziua aceea, ori la cel mult o zi sau două, după aceea. Am participat şi eu la o astfel de procesiune cu această icoană, într-o comună de aici din apropiere, comuna Păstrăveni, în care nu mai plouase de o luna de zile. Şi după ce seara am făcut sfeştanie şi rugăciuni pentru ploaie pe câmp, a doua zi, în timpul Sfintei Liturghii, a început să plouă iar ploaia a ţinut două zile. Bineînţeles că Maica Domnului ajută pe toată lumea, nu numai pe cei afectaţi de secetă, dacă noi avem credinţă şi dacă mergem şi-i cerem ajutorul cu nădejde. De aceea vă recomand ca niciodată, în rugăciunile dvs., să n-o neglijaţi pe Maica Domnului. Mare putere are ea şi cu rugăciunea multe suflete a salvat din iad. Cât poate Dumnezeu cu puterea atât poate Maica Domnului cu rugăciunea, spun Sfinţii Părinţi. Între anii 1980 şi 1991 biserica mânăstirii noastre, paraclisul Sfântul Ierarh Nicolae, în care se oficiază sfintele slujbe în timpul iernii precum şi celelalte clădiri ale incintei au fost restaurate prin grija părinţilor Zenovie Ghidescu, actualul stareţ al mânăstirii Nechit, judeţul Neamţ, şi Partenie Petric, actualul stareţ al mânăstirii Cetaţuia din Iaşi. Atunci a fost pictată biserica mare, a fost văruită pe exterior, s-a refăcut catapeteasma iar unele piese de mobilier, vechi de la 1867, au fost înlocuite cu altele noi.”

Sub jurisdicţia sau ascultarea administrativă şi canonică a mânăstirii Horaita, la un kilometru distanţă mai sus se află schitul Horaicioara pe care scriitorul Calistrat Hogaş, rememorând ale sale amintiri dintr-o călătorie efectuată aici în vara anului 1881, îl numea “un adevarat cuib de vulturi aninat în crăpătura unei stânci aeriene”, datorită altitudinii la care se află, 900 de m, şi a zonei deosebit de pitoreşti în care este încadrat acest schit.
Părintele Grigorie Stoica:
“Schitul a luat fiinţă în anul 1480 la porunca binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt care, din raţiuni militare, mută călugării de la Horaita cu un kilometru distanţă mai sus. În apropierea schitului se află un izvor tămăduitor al Maicii Domnului la care s-au făcut foarte multe minuni, izvor la care vin anual în pelerinaj mulţi oameni aflaţi în suferinţă. Datorită minunilor făcute la acest izvor hramul bisericuţei schitului care era “Bunavestire” s-a schimbat în “Izvorul Tămăduirii”. Acest izvor a luat naştere în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, deci după 1850, în timpul stăreţiei părintelui Ermoghen Buhuş. Ce urmează să vă spun s-a transmis oral din generaţie în generaţie. Nu s-a consemnat în scris, s-a transmis oral. Părinţii care trăiau atunci la schit erau bătrâni şi neavând nici o sursă de apă în apropiere erau nevoiţi să coboare la o fântână, cam la 500 de metri distanţă de schit. Şi le era foarte greu, mai ales în timpul iernii, când zăpada era mare şi condiţiile de deplasare erau greoaie, să urce cu această apă până sus, la schit. Şi s-au gândit ei să se roage la Maicuţa Domnului să le dea o sursă de apă mai aproape. După ce-au postit şi s-au rugat, pe când unul dintre ei mergea prin pădure a auzit glasul Maicii Domnului care i-a poruncit să meargă în locul unde astăzi este acest izvor. A izvorât apa dintr-o stâncă şi a spus că va înzestra această apă cu darul tămăduirii bolilor oamenilor. Şi s-a dovedit aşa prin minunile care s-au făcut acolo. Vă voi da câteva exemple: o femeie cu numele Maria Garbea din Piatra Neamţ suferea de astm bronşic şi-a fost sfătuită de cineva să meargă la schitul Horaicioara şi să bea apă de-acolo din izvorul tămăduitor. A mers, a băut şi s-a vindecat pe loc. De atunci până astazi au trecut 12 ani şi nu s-a mai îmbolnăvit de absolut nici o boală. O altă femeie din comuna Bălţăteşti, de aici de-aproape, care suferea de cataractă, a fost sfătuita de către un medic oftalmolog de la Cluj să meargă la acest izvor. A ţngenunchiat în faţa troiţei pe care este amplasată Icoana Maicii Domnului, troiţă construită în faţa stâncii din care a izvorât apa, a plâns acolo cu lacrimi multe şi după aceea şi-a dat cu apă la ochi şi a constatat că vedea mai clar ca oricând. Ca să se încredinţeze de această minune a mers în biserică şi i-a cerut unui părinte un Ceaslov. De la el ştim lucrul acesta. A vrut să vadă cum distinge literele, dacă le vede mai bine sau nu. Şi, într-adevăr, le vedea clar, fără nici o problemă….
În fiecare an de hramul schitului ”Izvorul Tămăduirii” se face procesiune cu Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni care este urcată la schit şi oamenii care vin atunci, foarte mulţi la număr, nu numai din Moldova ci şi din alte regiuni ale ţării, stau la rând ca să treacă pe sub Sfânta Icoană care este dusă pe sus. Şi se bat clopotele până când Icoana ajunge sus pe deal, paraclisierul merge cu toaca înainte şi preoţii merg în spatele Icoanei însoţind-o până la schit. Acolo este întâmpinată cu Sfânta Evanghelie şi se face Sfântul Maslu, se face aghiasma, se spun rugăciuni de binecuvântare la izvor.”

Manastirea Horaita

La 6 Km de şoseaua Crăcăoanilor, ce leagă oraşele Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ, la capătul pitoreştii văi a pârâului cu acelaşi nume (Horaiţa), într-o poiană înclinată, înconjurată de subcarpaţii Munţilor Stânişoarei, la 660 m altitudine, se găseşte mănăstirea Horaiţa. Ea a luat fiinţă în prima jumătate a sec. XIX. Între anii 1822 – 1824, cuviosul părinte Irinarh Roseti (1771-1859), călugăr cu metania din mănăstirea Neamţ, cu binecuvântarea şi aportul substanţial al Mitropolitului Veniamin Costachi (1803-1842) al Moldovei, în urma unei revelaţii dumnezeieşti, ridica prima biserică – din lemn – a mănăstirii cu hramul “Pogorârea Duhului Sfânt”. Înfiinţarea şi consolidarea mănăstirii au fost sprijinite şi de domnitorii Ioan Sandu Sturza (1822-1828) şi Mihail Sturza (1834-1839) ai Moldovei. Primul i-a dat hrisovul la întemeiere, cel de-al doilea i-a legitimat existenţa integrând-o între lăcaşurile bugetare ale ţării.

Deşi Mănăstirea Horaiţa a fost înfiinţată în anul 1822, sunt documente potrivit cărora ea datează din secolul XV. La 11 iulie 1428, domnitorul Moldovei – Alexandru cel Bun (1400 – 1432) includea biserica din Horaiţa în rândul celor 52 de biserici (de mir şi mănăstire), pe care le supune jurisdictional Mănăstirii Bistrita. Alexandru cel Bun consemna în documentul din iulie 1428 o danie mănăstirii Bistriţa, care îi va sluji de necropola: “pentru sufletul sfânt al raposaţilor părintţlor noştri şi pentru sănătatea Domniei mele şi a tuturor copiilor Domniei mele “.

Denumirea mănăstirii, “Horaiţa”, provine de la numele marilor proprietari de pământ în stăpânirea cărora intrau comuna Crăcăoani şi împrejurilmile, şi anume Goraeti.

Părintele Irinarh, principalul ctitor al mănăstirii, este hirotesit arhimandrit şi devine primul stareţ al mănăstirii pe care o va conduce până la 1837, adunând în jurul său ca la 70 de vieţuitori.

În 1837 cuviosul arhimandrit Irinarh, îmbolnăvindu-se, s-a hotărât să meargă la Locurile Sfinte pentru a se închina, retrăgându-se pentru restul vieţii sale în Palestina. Cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin, lasă ca stareţ al mănăstirii pe cuviosul părinte Ermoghen Buhuş (1800?-1877), care l-a î nsoţit de la mănăstirea Neamţ. Ca şi părintele Irinarh, cuviosul Ermoghen este hirotesit arhimandrit. În timpul stăreţiei sale este ridicată actuala biserică a mănăstirii, cu hramul “Botezul Domnului”, a cărei construcţie a început la anul 1848 şi a fost finalizată 19 ani mai târziu, la 1867, fiind sfinţită la 20 octombrie de mitropolitul Moldovei-Calinic Miclescu (1860-1875). La zidirea şi înzestrarea bisericii cu cele necesare au contribuit pe lângă credincioşi – prin donaţii – şi domnitorii din vremea aceea, Grigorie Alexandru Ghica (1849-1856) şi Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), precum şi mitropolitul Calinic Miclescu al Moldovei.

Biserica, având 30 m lungime, 17 m laţime şi aproximativ 20 m înalţime, a fost construită exclusiv din piatră, numai bolţile sunt din cărămidă. Grosimea pereţilor variază între 1,6 şi 4 metri.

În evoluţia arhitecturii moldoveneşti, biserica mănăstirii Horaiţa, ca stil, este unică, aici fiind prezente elemente din arhitectura romano-bizantină, precum şi influenţe ruseşti în numărul şi configuraţia celor 8 turle.

Pictura , în stil neobizantin, pe un fond cărămiziu, a fost executată de Mihai Chiuaru cu ucenicii săi între anii 1988 – 1993 şi sfinţită la 4 iulie 1993 de catre I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Impresionantă este catapeteasma bisericii, lucrată – după părerea unora – la Viena. Alte surse ne informează că aceasta ar fi fost realizată cu puţin timp înainte de anul sfinţirii bisericii (1867) de către unii sculptori în lemn din apropiere. Sculptura în sine relevă ultima supravieţuire a barocului, familiar majoritaţii catapetesmelor româneşti din a doua jumătate a secolului XIX. În structura ei se află, probabil (după aprecierea unui specialist în domeniu), 3 tipuri de lemn: tei, păr şi tuia. Catapeteasma este unicat în ţară, probabil şi în lume, în primul rând datorită aşezării amvonului – deasupra uşilor împărăteşti – amvon care, în tradiţia Bisericii, îşi are locul în partea de Nord şi nu în Est, cum se află aici. În al doilea rând datorită dispunerii neconforme cu tradiţia ortodoxă a 2 registre: registrul sfinţilor apostoli , de-a lungul unui bandou semicircular ce are în centru icoana Deisis, şi registrul profeţilor Vechiului Testament , în 14 medalioane intercalate în două vrejuri de viţă de vie din lemn sculptat, aurit, ce se ridică de la extremitaţile catapetesmei până deasupra amvonului. Aceste registre sunt dispuse pe orizontală la majoritatea catapetesmelor din bisericile ortodoxe.

Odorul cel mai de preţ al mănăstirii este icoana Maicii Domnului “Izbăvitoare de secetă” – făcătoare de minuni . Distinsă ca valoare artistică, realizată în prima jumătate a sec. XVIII, ea provine din vechea biserică de lemn a Horaiţei (1824). Îmbrăcămintea în argint a icoanei a fost realizată în a doua jumătate a sec. XIX. Numele icoanei “Izbăvitoare de secetă” provine de la numeroasele minuni pe care “Maica Domnului de la Horaiţa” le-a făcut, în vreme de secetă, în timpul procesiunilor prin comunele sau satele afectate de lipsa apei.

Pe latura nordică a complexului mănăstiresc se află paraclisul “Sfântului Ierarh Nicolae” în care se oficiază sfintele slujbe în timpul iernii. El a fost construit între anii 1850 – 1852, în timpul stăreţiei cuviosului arhimandrit Ermoghen.

Tot în timpul cuviosului părinte Ermoghen Buhuş a fost construit şi turnul clopotniţă (1853-1855), la al cărui prim nivel a fost făcut un alt paraclis, de dimensiuni mai mici, care poartă hramul mănăstirii “Pogorârea Duhului Sfânt”. Aici se slujeste o dataâă pe an, numai Sfânta Liturghie, de ziua hramului.

Celelalte clădiri ale complexului monahal au fost construite, toate, după anul 1920.

Între personalităţile de seamă ce au trecut prin mănăstirea noastră se află şi arhiereul Eugeniu Laiu, episcop-vicar pentru eparhia Bucovinei, cu titlul de Suceveanul. Născut la 06.06.1894 în satul Certieni, comuna Bargaoani, raionul Tg. Neamţ, Ioan Laiu este tuns în monahism la mănăstirea Horaiţa de unchiul său, Arhim.Pimen Gheorghiu, în august 1920. Hirotonia în treapta de arhiereu a primit-o în catedrala din Cernăuti la 9 iulie 1939. După îndeplinirea mai multor ascultări în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, se retrage (octombrie 1957) la Horaiţa, mănăstirea de metanie, unde, în smerenie şi simplitate, îşi petrece ultimii ani ai vieţii pământeşti (10 la numar) până în ziua de 1 aprilie 1967, când îşi dă obştescul sfârsit; a fost prohodit de I.P.S Iustin, Mitropolitul Moldovei si Sucevei, înconjurat de un sobor de preoţi şi înmormântat în cimitirul mănăstirii.

În prezent obştea mănăstirii noastre numără 20 de vieţuitori, aflaţi sub oblăduirea duhovnicească a Prea Cuviosului Părinte Protos. Petroniu Marin. Părinţii mănăstirii îndeplinesc zilnic diferite ascultări în folosul mănăstirii şi participă regulat la programul liturgic din mănăstire. În ultimii ani s-au executat mai multe lucrări de restaurare-renovare în mănăstire care au cuprins paraclisul “Sf. Ierarh Nicolae”, care în prezent se pictează, unele corpuri de chili şi casa de oaspeti.

Departe de zgomotul lumii, atât la mănăstirea Horaiţa, cât şi la Schitul Horăicioara, se continuă tradiţia vrednicilor înaintaşi de a împleti armonios rugăciunea, munca, ascultarea şi isihasmul. În acest loc binecuvântat de Dumnezeu, pelerinul dornic de linişte se poate bucura şi de un cuvânt folositor pentru viaţa duhovnicească.

Istoricul Sfântului Schit Horăicioara

Schitul Horăicioara sau Horaiţa Veche – “un adevărat cuib de vulturi aninat în crăpătura unei stânci aeriene”, după cum spunea scriitorul Calistrat Hogaş, rememorând ale sale amintiri dintr-o calătorie efectuată aici în vara anului 1881 – ia fiinţă în a doua jumătate a sec. XV (1466), după cum menţionează tradiţia orală consemnată în tinda bisericii. În anul 1480, Arhim. Chiriac, la porunca Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, ridică, din lemn, prima biserică a acestui aşezământ monahal, cu hramul “Buna Vestire”. Astăzi, locul Sfintei Mese a bisericii de la 1480 este marcat de o lespede de piatră pusă în anul 1937 cu cheltuiala soţilor Epifanie şi Aglaia Curcut din satul Metocul Bălan, comuna Cracăoani, judeţul Neamt.

Schitul Horăicioara, aflat la 900 m altitudine într-un cadru natural deosebit de pitoresc, aparţine canonic şi administrativ de Mănăstirea Horaiţa, înfiinţată cu trei secole mai târziu.

Biserica actuală a schitului a fost ridicată, din piatră, în anul 1868 de către Arhim. Ermoghen Buhus – stareţul mănăstirii – şi sfinţită la 20 octombrie de arhiereul Isaia, episcop vicar al Episcopiei Romanului. De atunci şi până astăzi biserica şi chiliile schitului au fost supuse mai multor lucrări de restaurare şi renovare prin grija egumenilor ce s-au succedat cronologic la conducerea schitului.

În biserică se află o icoană a Maicii Domnului, cunoscută ca făcătoare de minuni.

Catapeteasma bisericii, în still gotic şi de dimensiuni reduse, a fost confectionată – probabil – cu puţin timp înainte de anul sfinţirii bisericii (1868).

În urma rugăciunilor insistente făcute de monahii vieţuitori acolo, majoritatea bătrâni, în timpul stăreţiei Arhim. Ermoghen ( 1837- 1877), s-a petrecut o minune, Maica Domnului făcând să izvorască apă dintr-o stâncă aflată cam la 50 m departare de biserica schitului. Acest izvor , singura sursă de apa din împrejurimi, a fost binecuvântat cu darul tămăduirii bolilor sufleteşti şi trupesti ale celor care veneau acolo cu credintă. Existenţa sa determină pelerinajele anuale a multor oameni, mai ales a celor aflaţi în suferinţă. Renumele său a impus alegerea ca al doilea hram al schitului sărbătoarea “Izvorul tămăduirii”, praznuită în prima vineri dupa Pasti.

Retras în inima munţilor, departe de “zgomotul” lumii, Schitul Horăicioara, continuă şi astăzi tradiţia vrednicilor înaintaşi de a împleti armonios rugăciunea şi munca, ascultarea şi isihasmul. În acest loc binecuvântat de Dumnezeu, pelerinul dornic de liniste se poate bucura şi de un cuvânt folositor pentru viaţa duhovnicească.

Vezi şi Mânăstirea Horaita – Catapeteasmă unicat în lume

Acreditări:

arh. Viorel Mihalache: Numărul înregistrării în Tabloul Naţional al Arhitecţilor (TNA): 5260
arh. Daniela Şlincu (TNA): 3243
dr. arh. Dragoş Ciolacu (TNA): 127
arh. Dragoş Călugăreanu (TNA): 4249
arh. Dorin Curelaru (TNA): 216

► Acestea sunt link-uri la fişiere de prezentare în animaţie (filmare simulată) a unor construcţii:
Proiect tip 117
Proiect tip 112
Proiect tip 109
Proiect tip 88
Proiect tip 97
Proiect tip 87
Casă din panouri lemn, demontabilă
Biserica Mânăstirii Horaiţa, Neamţ
Bar la ţară cu locuinţă de serviciu

► Documentaţia completă (scrisă şi desenată, arhitectură, structură, instalaţii electrice, termice, sanitare) pentru oricare dintre modelele prezentate vă poate fi remisă la preţul de 1.500 RON pentru proiect de autorizare a construcţiei (doar arhitectura) sau 2.500 RON (arhitectură, structură, instalaţii) (PAC) şi 4.000 RON pentru proiectul tehnic (arhitectură, structură, instalaţii) (PTh, DDE). La aceste preţuri este inclusă adaptarea la teren şi mici modificări funcţie de necesităţile clientului.

►→Pentru proiecte de case de locuit executate după tema dumneavoastră sau după o temă propusă de noi preţul de proiectare este de 3.500 RON pentru proiectul de autorizare de construcţie (PAC) şi 6.500 RON pentru proiectul tehnic (PTh, DDE), indiferent de amplasamentul construcţiei;
Pentru stabilirea soluţiei, vom deschide o pagină pe site-ul nostru de propuneri proiectare (publică sau privată – deci vizibilă doar pentru dumneavoastră) cu schiţe, planuri şi o filmare virtuală a casei) actualizate până la ajungerea la un acord comun ca aceasta:

PROPUNERE PROIECTARE

► pentru detalii vezi: ►→tarife-proiectare

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce economii. De asemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.

Adresele de contact:
arh.danmihalache @gmail.com; architects.co@gmail.com, la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :

0770/694.945; 0748/371.353; (arh. dan mihalache)

0745/414.909 (arh. Daniela Şlincu: slincud@yahoo.com : arhitectură, urbanism, sistematizare)
– 0722/694.564 (dr. arh. dragoş ciolacu – urbanism, sistematizare)
– 0722/328.919 (arh. Dorin Curelaru)
0741/602.408 (ing. mihai călugăreanu)
– 0730/267.259 (ing. topo codru condurache)
– 0745/208.605 (ing. topo dan vasiliu)
– ing. cadastru dana frunza -ridicare topo, intabulare
0745278975; 0723280269
ing. cadastru elisei ioan, 0740199160-ridicare topo, intabulare
topografii@yahoo.com
– expertize tehnice, verificare proiecte: prof. dr. ing. liviu groll
– studiii geo: ing. alexandru vosniuc
– execuţie: ing. Mihai Zaharia: 0742/695.093; mihaizaharia123@gmail.com
– materiale de construcţie: Donausieger SRL (0742/852.021)
– asistenţa juridică: avocat constantin băcăuanu, tel. 0744/645.317
►→ Pentru mai multe detalii de contactare ►→ mergi la: ►→contact.

OFERIM COMISION DE PROIECTARE
funcţie de valoarea proiectului, indiferent de amplasament sau destinaţie

Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sub-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa la categoria “my sites
Colegilor arhitecţi şi ingineri care găsesc interesante informaţiile furnizate le dorim succes. Lăsaţi sugestii de completare sau contactaţi-ne pentru completarea listei ori trimiterea prin email a unor date suplimentare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.
► Pentru legi, regulamente, ordine, normative de proiectare pe care nu le găsiţi pe acest site click aici: ► LEGISLAŢIE

tarife proiectare: click here →
FEES: $$$
euro_banknotes

Please contact the author for suggestions or further informations: architects.co@gmail.com;

fall1a

►→home

***Table of Content united architects
* Table of Content all Sites

MORE INFORMATION ON MY OTHER SITES:

architecture, literature, essays, philosophy, biographies

►→ united architects;
►→ united architects – legislaţie;
►→ united architects – legislaţie 2;
►→ united architects – legislaţie 3;
►→ united architects – legislaţie 4;
►→ united architects – essays;
►→ united architects – writings;
►→ united architects – biographies;
►→ united arhitects – great architects;
►→ united architects – poetry;
►→ united architects – art;
►→ united architects – essays, philosophy;
(and counting)

free counters

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: